„Poarta Soarelui” din Madrid si lumea din Plaza Mayor imi aduc aminte de Lisabona...aceeasi relaxare...aceleasi 30 de grade Celsius....aceleasi strazi pline de oameni la 4 dimineata...Se pare ca dupa moartea lui Franco, primul primar al Madridului a fost un profesor universitar care a inceput „la movida” petrecerea fara sfarsit, sugerandu-le madrilenilor sa faca cam tot ce nu facusera pe timpul dictatorului: petreceri, droguri, sex...nonconformism. Unul dintre adeptii acestei „la movida” a fost si Almodovar, astfel ca acum, filmele lui imi apar intro lumina mult mai clara. Nu e de mirare ca la moartea primarului „revolutionar” au ajuns aproape 1 milion de oameni.
Stadionul Santiago Bernabeu ma face pentru prima data sa imi placa Real Madrid, intradevar cel mai mare club din lume. In rest faptul ca din 4-5 intrebari „Puteti sa ne spuneti un club/bar in apropiere ?” am fost indrumati tot timpul spre un club gay....Doar faptul ca ultima data nu am fost eu cel care a intrebat, m-a mai linstit putin...;-)
In avion, in drum spre Madrid, citisem ca in martie 2004 cand au fost atentatele teroriste din gara Atocha ce au dus la moartea a 192 de oameni, toata lumea astepta ca numele persoanelor ucise sa fie strigat de cei de la morga....milioane de telefoane sunasera...sot si sotie...in parti diferite ale orasului...trafic jam...si multe flori...si tacere...si apoi cineva care a spus: ”Toti am fost in trenul acela”...Suna a Hemingway.
Am apucat sa vedem Atocha doar 4-5 minute...acum in apropierea acelui loc este o gara nefolosita cu palmieri inauntrul garii...nefolosita...sau...
Ajung inapoi in Stockholm dupa doua zile...Madridul e frumos, insa nu cred ca e locul unde mi-ar placea sa traiesc...Vreau ceva diferit...m-am obisnuit cu altceva...In Stockholm ninge...ascult Eagles....Este vineri dupamasa...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu